Credem că oamenii sunt entități unice, valori ce pot deveni surse reale de creștere pentru organizație.


 

“Toti muncitorii au dreptul la o remunerare corectă, suficientă pentru a asigura un standard de viață decent pentru ei și familiile lor.”  - Carta Socială Europeană

Relația Sindicat - Patronat:

 Părerea ta contează!  Păreri exprimate

 
„Sfântă Măria”, avansată sărbătoare legală

Deputații au decis, ieri, ca ziua de 15 august - Adormirea Maicii Domnului – să fie sărbătoare legală. În acest fel, ei au răspuns unei dorințe a președintelui Băsescu. Parlamentul adoptase, în martie, o lege de modificare a Codului Muncii, care prevedea ca ziua Rusaliilor să fie considerată sărbătoare legală. Președintele Băsescu nu a promulgat-o la momentul respectiv, deoarece a considerat că România este una dintre țările care beneficiază de cele mai puține sărbători legale și a cerut Parlamentului să includă pe această listă și Adormirea Maicii Domnului. Până acum, prin Codul Muncii, doar Crăciunul și Paștele (câte două zile) erau declarate sărbători legale, iar 1-2 ianuarie, 1 mai și 1 Decembrie, zile libere. Cu Sfântă Măria și Rusaliile (două zile), numărul zilelor nelucrătoare a ajuns la 11.

Media europeană, 14 sărbători

Europa stă mult mai bine decât noi și la sărbători legale. Germania, Italia și Grecia au 14, Austria și Bulgaria – 13. Franța are tot 13 sărbători, după cum urmează: Anul Nou, Paștele, a doua zi de Paște, Ziua Muncii, Ziua Victoriei din Al Doilea Război Mondial, Înălțarea, Rusaliile, a doua zi de Rusalii, Căderea Bastiliei, Sfăntă Măria, Ziua Tuturor Sfinților, Ziua Veteranilor din Primul Război Mondial, Crăciunul. De remarcat că ziua de 15 august este considerată nelucrătoare în zece țări europene.

România – locul trei la muncă

La nivelul Uniunii Europene, conform Eurostat, țara noastră ocupă locul trei la numărul de ore lucrătoare, după Marea Britanie și Olanda. Sindicaliștii români susțin însă că, în realitate, numărul de ore lucrate este mult mai mare, deoarece majoritatea patronilor nu contabilizează corect timpul de lucru.

Publicat la: 09 octombrie 2008
 În România se încalcă dreptul la grevă
OIM cere guvernului român să modifice legislația în conformitate cu standardele internaționale
Organizația Internațională a Muncii a decis, în cadrul ședinței plenare de aplicare a normelor OIM, desfașurată ieri la Geneva, că România încalcă prevederile Convenției 87 a OIM referitoare la libertățile sindicale și la dreptul la grevă. “Verdictul dat astăzi (ieri, n.n.) de către Organizația Internațională a Muncii vine după circa doi ani de demersuri argumentate juridic și de sesizări făcute de Blocul Național Sindical împreună cu alte confederații sindicale din România.
Ca urmare a acestui verdict, Organizația Internațională a Muncii a decis să constituie o comisie de asistență tehnică care va lucra împreună cu reprezentanții Guvernului României și cu partenerii sociali în vederea revizuirii Legii 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă astfel încât aceasta să fie armonizată cu standardele instituite prin Convențiile OIM ratificate de România și cu bunele practici din țările avansate. Comisia va supraveghea progresele făcute de Guvernul României în modificarea Legii 168/1999, iar autoritățile de la București vor fi nevoite să prezinte rapoarte periodice către OIM pe marginea acestui subiect. Argumentele aduse de confederațiile sindicale din România au fost considerate justificate și pertinente de către reprezentanții lucrătorilor, ai guvernelor și ai angajatorilor din țările membre OIM și suntem convinși că și Guvernul României va avea o atitudine similară și nu va pregeta să pună în aplicare recomandarea OIM”, a declarat Ovidiu Jurcă, vicepreședinte BNS.
Publicat la: 06 iunie 2007
 Verificați plata CAS și stagiul de cotizare!
La primirea fluturașului de salariu, verificați la ce se face plata contribuției pentru asigurări sociale – CAS, de care depinde cuantumul viitoarei pensii. Daca retinerea lunara se face doar pentru salariul brut, puteti solicita, in scris, patronului retinerea CAS la venitul brut realizat. In cazul refuzului, va puteti adresa Inspectiei Muncii.
Totodată, solicitați o data pe an carnetul de munca, pentru a verifica salariul si sporurile trecute. Daca ati primit de la casa de pensii stagiul de cotizare pentru anii 2001-2005, verificati daca este trecut CAS in fiecare luna. In cazul unor omisiuni, solicitați lamuriri conducerii unitatii la care lucrati, in scris, cu număr de înregistrare. Daca greșeala aparține casei de pensii, agentul economic va solicita acesteia rectificările cuvenite. Pentru cei care au lucrat in condiții speciale sau deosebite de munca se reduce varsta de pensionare. Potrivit Legii 226/2006, sunt asimilate stagiului de cotizare in condiții speciale perioadele de timp anterioare intrarii in vigoare a Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii – respectiv la 1 aprilie 2001, asigurații care au avut grupa I de munca.
Publicat la: 01  2007
 Contractul individual de muncă
Contractul individual de munca este contractul in temeiul căruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remunerații denumite salariu.
În vederea stabilirii concrete a drepturilor și obligațiilor salariaților, angajarea se face prin încheierea contractului individual de muncă (CIM).
Încheierea CIM se face pe baza condițiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului și numai pe criteriul aptitudinilor și competentei profesionale.
Încheierea CIM se va face pe perioada nedeterminata. Dacă salariatul solicita asistență din partea organizației sindicale, aceasta se poate acorda.
Contractele individuale de muncă se pot încheia și pe durată determinată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
Contractele individuale de muncă se încheie în scris, cate un exemplar pentru fiecare parte, prin grija celui care angajează.
CIM se poate modifica în ceea ce privește felul muncii, locul muncii ăi drepturile salariale prin acordul părților sau din inițiativa uneia dintre părți, în cazurile prevăzute de Codul muncii.
Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu dă dreptul celui care angajează de a proceda la desfacerea unilaterala a CIM pentru acest motiv.
Executarea CIM se suspendă în cazurile prevăzute de lege în mod expres, precum și pe perioada exercitării unei funcții eligibile remunerate de organizația în care salariatul își desfășoara activitatea pe timpul mandatului.
Încetarea CIM poate avea loc - în condițiile prevăzute de lege - printr-unul din următoarele moduri:
   a) de drept;
   b) ca urmare a acordului parților, la data convenită de acestea;
   c) ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și condițiile limitative prevăzute de lege.
În cazurile în care unitatea este obligată, potrivit legii, să acorde un preaviz la desfacerea contractului de muncă, durata preavizului va fi de 20 de zile lucrătoare.
În perioada preavizului, salariații au dreptul să absenteze patru ore pe zi de la programul unității, pentru a-și căuta un loc de muncă, fără ca aceasta să afecteze salariul și celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul, în condițiile stabilite de angajator.
Publicat la: 16 aprilie 2007
 Timpul de muncă în contractul colectiv de muncă unic național 
Contractul stabilește că durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe săptămâna.
Însă tot acest contract amintește că prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerințele producției, se poate stabili un program săptămânal de 36 pana la 44 de ore, cu condiția ca media lunară să fie de 40 de ore pe săptămână, iar programul stabilit să fie anunțat cu o săptămână inainte.
 Repartizarea orelor de muncă se poate face și inegal în funcție de unitatea sau de munca prestată, însă cu condiția respectării duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. Dacă se stabilește o repartizare inegală, durata timpului de muncă zilnic nu poate depăși 10 ore.
 La locurile de muncă unde, datorita specificului activității, nu exista posibilitatea încadrării în durata normală a timpului zilnic de lucru pot fi stabilite forme specifice de organizare a timpului de lucru, după caz, în tură, tură continuă, turnus, program fracționat; locurile de muncă la care se aplică aceste forme specifice de organizare, precum și modalitățile concrete de organizare și evidență a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, grupuri de unități sau unități.
 Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămâna, inclusiv orele suplimentare. Prin excepție, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi și peste 48 de ore pe săptămână, care include și orele suplimentare, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referința de trei luni, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.
 Când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi și peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 3 săptămâni, să nu depașească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptămână.
 Salariații care își desfășoară activitatea în locuri de muncă cu condiții deosebite beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de muncă sub 8 ore pe zi, în condițiile prevazute de lege, și nu pot fi solicitați să efectueze ore suplimentare, cu excepția cazurilor justificate de prevederi exprese ale regulamentelor specifice activitatii respective sau a unor situații apărute fortuit.
 Durata reducerii timpului normal de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramura, grupuri de unități și unități.
 Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară. Orele prestate, la solicitarea angajatorului, peste programul normal de lucru stabilit în unitate sunt ore suplimentare. Salariații pot fi chemați să presteze ore suplimentare numai cu consimțământul lor. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în urmatoarele 30 de zile, dupa efectuarea acesteia.
 Salariații care renunță la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fără să le fie afectate salariul de bază și vechimea în muncă. La cererea lor se poate acorda program decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru, dacă activitatea unității permite. Femeile care au în îngrijire copii de până la 6 ani pot lucra cu 1/2 normă, dacă nu beneficiază de creșa sau cămin, fără a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul în care au fost încadrate în aceste condiții se consideră, la calculul vechimii în muncă, timp lucrat cu o norma întreagă. Angajatorii au obligația de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultații prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, fără a le fi afectate drepturile salariale. Salariata în cauză este obligată să prezinte adeverința medicală privind efectuarea controalelor pentru care s-a învoit.

Publicat la: 02 februarie 2007 
 Contract colectiv de muncă unic la nivel național 2007-2010
 Sindicatele își dau mâna pentru a deveni mai puternice
ComunicateCNSLR - Frăția, BNS si CSN Meridian au hotărât sa formeze Alianța Confederațiilor Sindicale din România (ACSR), considerând ca actiunea unitara este singura soluție pentru obținerea unor rezultate concrete in favoare membrilor de sindicat si lucrătorilor in general, a declarat luni, pentru Rompres, Marius Petcu, președintele executiv al ACSR.
Membrii CSN Meridian, CNSLR - Frăția si BNS au aprobat luni, in ședința comuna, formarea ACSR, uniune sindicala ce va avea personalitate juridica, statut, sediu si structura de conducere. Aceasta reprezintă primul pas concret in procesul de fuziune a celor trei confederații sindicale.  Tot luni au fost aprobate si obiectivele care vor sta la baza Alianței in anul 2007. A fost stabilita componenta Consiliului Director, organismul care organizează si conduce activitatea permanenta a Alianței (format din noua persoane, cate trei din partea fiecărei confederații).  De asemenea, s-a decis ca primul președinte executiv al ACSR sa fie Marius Petcu, președintele CNSLR- Frăția. Președinția ACSR va fi asigurata prin rotație de către reprezentanții celor trei confederații pe intervale de timp egale. S-a hotărât ca ACSR sa funcționeze in aceasta formula timp de un an. La sfârșitul anului 2007, membrii celor trei confederații se vor reuni in Adunarea Generala, vor analiza rezultatele colaborării in formula Alianței si vor decide pașii următori ai procesului de fuziune. Toți participanții la reuniunea de luni si-au dat acordul ca ACSR sa fie o structura deschisa oricărei organizații sindicale care împărtășește obiectivele BNS, CSN Meridian si CNSLR-Fratia.  Consiliul Director este compus din Marius Petcu, Liviu Luca si Sorin Stan din partea CNSLR-Fratia, Dumitru Costin, Ioan Pisc si Mariana Kniesner, din partea BNS, si Ion Popescu, Radu Ion si Ion Albu, din parte confederației sindicale Meridan.  Cele trei confederații sindicale reunite in ACSR au hotărât sa acționeze cu buna credința, cu solidaritate si in respectul independentei si autonomia fiecăreia in vederea atingerii următoarelor obiective pe care le considera prioritare: salarii corecte raportate la performante, cat mai apropiate de cele din UE ; construire unei mișcări sindicale puternice si unite solidara in acțiuni si recunoscuta in plan național si internațional, definirea propriului model social care sa stea la baza dezvoltării pieței muncii din România si care sa urmărească principiile si valorile modelului social european; realizarea unui dialog social real, care sa conducă la soluționarea problemelor lucrătorilor; reformarea cadrului legal si instituțional care reglementează relațiile de munca.  Totodată ACSR va milita pentru menținerea unui climat de stabilitate si pace sociala in România.
Publicat la: 31 Ianuarie 2007 
 Dialogul social si conflictele de munca 
  Prioritățile BNS în 2007
BNS a avut ca prioritate, în 2006, politicile salariale, piața forței de muncă, pregătirea sindicaliștilor, și nu numai în vederea atragerii fondurilor structurale, a declarat joi, într-o conferință de presă, Ovidiu Jurca, vicepreședinte al BNS.
BNS își exprima nemulțumirea față de nivelul salariului minim pe economie care a fost stabilit prin Hotărâre de Guvern la 390 lei. BNS, împreuna cu celelalte confederații sindicale au cerut creșterea salariului minim in trei etape: 370 lei la 1 iulie 2006, 450 lei la 1 martie 2007 si 550 lei la 1 octombrie 2007. In urma negocierilor intre sindicate si patronate s-a stabilit salariul minim in Contractul Colectiv de munca la nivelul anului 2007 la 440 lei. Sindicatele sunt nemulțumite si de modul in care au evoluat preturile/tarifele la utilități.  Dialogul social este o alta problema care a nemulțumit in anul 2006 membrii blocului sindical. Foarte multe documente au fost promovate de Guvern fără să aibă avizul CES sau al comisiilor de dialog social din carul ministerelor. Legislația sindicală este iar o carență. Sindicatele propun înlocuirea legii contractului colectiv de muncă cu legea negocierii colective.  Toate nemulțumirile sindicaliștilor s-au concretizat într-un miting de protest organizat în 24 mai în Capitală, la care au participat și membrii de sindicat din celelalte confederații sindicale reprezentative la nivel național.  Pentru anul 2007, BNS își propune ca priorități reducerea fiscalității pentru salariații cu venituri mici și medii, reducerea contribuțiilor la securitatea socială, stabilirea unui nivel al salariului minim care să țină cont de politicile europene, promovarea unui mecanism de stabilire a creșterilor salariale în funcție de creșterea preturilor și de influentele performantelor economice, adoptarea unui plan de măsuri pentru combaterea muncii la negru și elaborarea, adoptarea și implementarea unor politici coerente de creștere a ratei de ocupare a fortei de muncă
. Publicat: decembrie 28, 2006
 Cum va arăta legislația muncii din 2007 

Noi prevederi în domeniul legislației muncii, armonizate cu normele Uniunii Europene (UE), cu convențiile și cu recomandările Organizației Internaționale a Muncii (OIM), vor intra în vigoare de la data aderării României la UE, la 1 ianuarie 2007.
Aceste reglementari constituie legislație secundară aferentă Codului Muncii și vizează în principal constituirea și funcționarea comitetului european de întreprindere, detașarea salariaților în cadrul furnizării de servicii, constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, a declarat, pentru Rompres, Bogdan Iliescu, consilier in Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (MMSSF).
Citiți aici tot documentul
Publicat: decembrie 23, 2006

 Drepturile disponibilizaților prin concedieri colective

Ordonanța de urgență numărul 8/2003, actualizată la 30 noiembrie 2006 prin ordonanța de urgență 93/2006, stabilește drepturile persoanelor disponibilizate prin concedieri colective până la data de 31 ianuarie 2007, ca urmare a restructurării sau reorganizării societarilor comerciale și regiilor autonome.
În momentul când li se desface contractul individual de munca, persoanele disponibilizate vor beneficia de o suma egala cu de doua ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului in care s-au făcut disponibilizările. Salariul mediu net pe economie va fi cel comunicat de Institutul Național de Statista.
Indemnizația de șomaj va fi stabilita potrivit reglementarilor legale. Se va acorda si un venit lunar de completare. Venitul lunar de completare este egal cu diferența dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de munca, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului in care s-au făcut disponibilizările.
Conform ordonanței de urgenta 8/2003, venitul de completare se acorda lunar, de la data stabilirii indemnizației de șomaj, după cum urmează:
- pe o perioada de 20 de luni, pentru salariații care au o vechime in munca de pana la 15 ani;
- pe o perioada de 22 de luni, pentru salariații care au o vechime in munca cuprinsa intre 15 si 25 de ani;
- pe o perioada de 24 de luni, pentru salariații care au o vechime in munca de peste 25 de ani.
După expirarea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, persoanele disponibilizate beneficiază, pana la încheierea perioadei de maximum 24 de luni, de un venit lunar de completare egal cu salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare.
Salariul individual mediu net va fi stabilit pe baza elementelor din contractul individual de munca, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului in care s-au făcut disponibilizările
Sumele necesare pentru acordarea drepturilor se suporta din bugetul asigurărilor pentru șomaj de la articolul "Indemnizații de șomaj."
Venitul de completare si, respectiv, plățile compensatorii acordate in baza contractelor colective de munca, inclusiv de către unitățile miniere, au același regim de impozitare ca si indemnizația de șomaj. Persoanele beneficiare de venit lunar de completare si de plăți compensatorii, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgenta, sunt asigurate in sistemul asigurărilor sociale de sănătate in perioada acordării acestor drepturi.
Perioada acordării, potrivit prevederilor ordonanței de urgenta, a venitului lunar de completare si a plaților compensatorii constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii.
Publicat: decembrie 08, 2006

 Ce trebuie să conțină fișa postului?

"Ce este o fisa a postului?" este o întrebare la care putini angajați, dar si putini angajatori pot oferi răspunsul imediat. Numai marile companii le oferă angajaților si o fisa a postului de munca detaliata sau, mai bine zis, organizata intr-o maniera profesionista. In anunțurile angajare se găsesc puține referințe la sarcinile de munca specifice fiecărui post de munca, căci sunt destinate informării succinte in scop de orientare profesionala, insa, pentru cel care va primi postul, responsabilitățile ar trebui prezentate detaliat in fisa postului.
Fisa postului poate fi descrisa pe scurt ca fiind descrierea posturilor/sarcinilor de munca. In structurarea fiecărei fise a postului, managerii de resurse umane trebuie sa facă analize de munca orientate către fisa postului, scopul fiind, nu cel al unei birocrații inutile, ci cel al unui management al calității al întregii firme.
Fisa postului ar trebui sa conțină date minime despre:denumirea postului de munca, integrarea in structura organizatorica, responsabilități, sarcini, activitati si acțiuni specifice postului de munca, competentele postului de munca, contextul muncii, pregătirea necesara postului de munca, salariul si condițiile de promovare.
Denumirea postului de munca este luata din nomenomenclatorul național al profesiilor, poziția postului de munca este preluata sub forma unei cifre din Clasificarea ocupațiilor din România (COR). De asemenea se pot trece si obiectivele principale ale postului de munca, insa acestea se trec punctual fără prea multe detalieri.
Integrarea in structura organizatorica se refera la prezentarea ierarhiilor in cadrul organizației, pozițiile de subordonarea coordonare pe care le deține angajatul in relație cu ceilalți angajați ai firmei.
In cadrul responsabilităților sunt specificate obligațiile, îndatoririle ce revin angajatului fata de oameni, materiale, bani, unelte, echipamente etc. Responsabilitățile trebuie sa fie redactate clar, pe puncte, pentru ca angajatul sa le înțeleagă cat mai bine. Spre exemplu, in fisa postului de manager, la secțiunea responsabilităților se vor regăsi verbe precum: planifica, dirijează, decide, implementează, realizează, asigura, stabilește.
Competentele de munca sunt de fapt partea cea mai importanta din fisa postului. ele sunt de fapt performantele solicitate deținătorului postului de munca. Spre exemplu, pentru postul de secretar, competentele ar fi: sa știe sa lucreze cu un anumit soft la un anumit nivel de performanta, sa vorbească o limba străină sau mai multe etc.
Contextul muncii poate influenta activitatea fiecărui angajat. Se refera, in mare, la condițiile de mediu si condițiile fizice ale muncii care pot influenta sănătatea si starea de confort a angajaților. Tot in contextul muncii sunt integrate si realatiile interpersonale din cadrul organizației. Daca angajatul trebuie sa lucreze in echipa sau are de-a face cu diferite alte persoane, se va specifica natura acestor relații.
Pregătirea necesara postului de munca este o precondiție a angajării. Insa aici ar trebui sa existe sugestii despre cursurile pe care angajatul ar trebuie sa le urmeze pentru perfecționare. In fisa postului ar trebui sa existe referiri la salariul minim si cel maxim pe care angajatul îl poate primi pentru postul pe care îl ocupa. Deasemenea, trebuie prezentata si o schema de promovare.
Este de reținut ca fisa postului nu este adresata exclusiv unui angajat ce ocupa un anumit post de munca, ea este in fapt o descriere a sarcinilor care revin oricărei persoane care va ocupa un anumit post de munca. Ea se semnează insa de fiecare candidat in parte, de directorul organizației si este posibil sa fie semnata si de către directorul departamentului de resurse umane.
Publicat: septembrie 27, 2006.

 O noua modificare a Codului muncii

 Ordonanța de urgenta nr. 55/2006 din 30/08/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 788 din 18/09/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
 

Oportunitatea urgentării adoptării prezentului proiect de act normativ rezulta din necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de România, in cadrul negocierilor privind capitolul 13 "Ocupare si politici sociale", de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul comunitar.
 Modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare, vizează remedierea aspectelor sensibile evidențiate in Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, care a fost publicat in data de 16 mai 2006.
 De asemenea, modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare, se număra printre masurile cuprinse in Programul legislativ prioritar pentru integrarea in Uniunea Europeana, program care stabilește adoptarea actului normativ pentru modificarea Codului muncii pana la începutul lunii septembrie 2006.
 In temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicata,
  
 Guvernul României adopta prezenta ordonanța de urgenta.
  
 Art. I. -
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifica si se completează după cum urmează:
 1. Alineatul (2) al articolului 6 va avea următorul cuprins:
 "(2) Tuturor salariaților care prestează o munca le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale."
 2. După alineatul (2) al articolului 6 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
 "(3) Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si condițiile de remunerare."
 3. Alineatul (1) al articolului 17 va avea următorul cuprins:
 "Art. 17. - (1) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de munca, angajatorul are obligația de a informa persoana selectata in vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează sa le înscrie in contract sau sa le modifice."
 4. La articolul 18 alineatul (1), partea introductiva va avea următorul cuprins:
 "Art. 18. - (1) In cazul in care persoana selectata in vederea angajării ori salariatul, după caz, urmează sa își desfășoare activitatea in străinătate, angajatorul are obligația de a-i comunica in timp util, înainte de plecare, informațiile prevăzute la art. 17 alin. (2), precum si informații referitoare la:".
 5. La articolul 18 alineatul (1), după litera f) se introduce o noua litera, litera g), cu următorul cuprins:
 "g) condițiile de repatriere a lucrătorului, după caz."
 6. Alineatul (1) al articolului 20 va avea următorul cuprins:
 "Art. 20. - (1) In afara clauzelor esențiale prevăzute la art. 17, intre părți pot fi negociate si cuprinse in contractul individual de munca si alte clauze specifice."
 7. La articolul 56, literele a) si b) vor avea următorul cuprins:
 "a) la data decesului salariatului;
 b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a morții sau a punerii sub interdicție a salariatului;".
 8. La articolul 56, litera c) se abroga.
 9. Articolul 65 va avea următorul cuprins:
 "Art. 65. - (1) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de munca determinata de desființarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătura cu persoana acestuia.
 (2) Desființarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aibă o cauza reala si serioasa."
 10. La titlul II - Contractul individual de munca, capitolul V - Încetarea contractului individual de munca, titlul secțiunii a 5-a va avea următorul cuprins:
  
 "Concedierea colectiva.
 Informarea, consultarea salariaților si procedura concedierilor colective"
  
 11. Articolul 68 va avea următorul cuprins:

 "Art. 68. - (1) Prin concediere colectiva se înțelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu țin de persoana salariatului, a unui număr de:
 a) cel puțin 10 salariați, daca angajatorul care disponibilizează are încadrați mai mult de 20 de salariați si mai puțin de 100 de salariați;
 b) cel puțin 10% din salariați, daca angajatorul care disponibilizează are încadrați cel puțin 100 de salariați, dar mai puțin de 300 de salariați;
 c) cel puțin 30 de salariați, daca angajatorul care disponibilizează are încadrați cel puțin 300 de salariați.
 (2) La stabilirea numărului efectiv de salariați concediați colectiv, potrivit alin. (1), se iau in calcul si acei salariați cărora le-au încetat contractele individuale de munca din inițiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fără legătura cu persoana salariatului, cu condiția existentei a cel puțin 5 concedieri."
 12. Articolul 69 va avea următorul cuprins:
 "Art. 69. - (1) In cazul in care angajatorul intenționează sa efectueze concedieri colective, acesta are obligația de a iniția, in timp util si in scopul ajungerii la o înțelegere, in condițiile prevăzute de lege, consultări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților, cu privire cel puțin la:
 a) metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariați care vor fi concediați;
 b) atenuarea consecințelor concedierii prin recurgerea la masuri sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionala a salariaților concediați.
 (2) In perioada in care au loc consultări, potrivit alin. (1), pentru a permite sindicatului sau reprezentanților salariaților sa formuleze propuneri in timp util, angajatorul are obligația sa le furnizeze toate informațiile relevante si sa le notifice, in scris, următoarele:
 a) numărul total si categoriile de salariați;
 b) motivele care determina concedierea preconizata;
 c) numărul si categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere;
 d) criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
 e) masurile avute in vedere pentru limitarea numărului concedierilor;
 f) masurile pentru atenuarea consecințelor concedierii si compensațiile ce urmează sa fie acordate salariaților concediați, conform dispozițiilor legale si/sau contractului colectiv de munca aplicabil;
 g) data de la care sau perioada in care vor avea loc concedierile;
 h) termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, după caz, reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaților concediați.
 (3) Obligațiile prevăzute la alin. (1) si (2) se mențin indiferent daca decizia care determina concedierile colective este luata de către angajator sau de o întreprindere care deține controlul asupra angajatorului.
 (4) In situația in care decizia care determina concedierile colective este luata de o întreprindere care deține controlul asupra angajatorului, acesta nu se poate prevala, in nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) si (2), de faptul ca întreprinderea respectiva nu i-a furnizat informațiile necesare."
 13. Articolul 70 va avea următorul cuprins:
 "Art. 70. - Angajatorul are obligația sa comunice o copie a notificării prevăzute la art. 69 alin. (2) inspectoratului teritorial de munca si agenției teritoriale de ocupare a forței de munca la aceeași data la care a comunicat-o sindicatului sau, după caz, reprezentanților salariaților."
 14. Articolul 71 va avea următorul cuprins:
 "Art. 71. - (1) Sindicatul sau, după caz, reprezentanții salariaților pot propune angajatorului masuri in vederea evitării concedierilor ori diminuării numărului salariaților concediați, intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data primirii notificării.
 (2) Angajatorul are obligația de a răspunde in scris si motivat la propunerile formulate potrivit prevederilor alin. (1), in termen de 5 zile calendaristice de la primirea acestora."
 15. După articolul 71 se introduc doua noi articole, articolele 711 si 712, cu următorul cuprins:
 "Art. 711. - (1) In situația in care, ulterior consultărilor cu sindicatul sau reprezentanții salariaților, potrivit prevederilor art. 69 si 71, angajatorul decide aplicarea măsurii de concediere colectiva, acesta are obligația de a notifica in scris inspectoratul teritorial de munca si agenția teritoriala de ocupare a forței de munca, cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere.
 (2) Notificarea prevăzuta la alin. (1) trebuie sa cuprindă toate informațiile relevante cu privire la intenția de concediere colectiva, prevăzute la art. 69 alin. (2), precum si rezultatele consultărilor cu sindicatul sau reprezentanții salariaților, prevăzute la art. 69 alin. (1) si art. 71, in special motivele concedierilor, numărul total al salariaților, numărul salariaților afectați de concediere si data de la care sau perioada in care vor avea loc aceste concedieri.
 (3) Angajatorul are obligația sa comunice o copie a notificării prevăzute la alin. (1) sindicatului sau reprezentanților salariaților, la aceeași data la care a comunicat-o inspectoratului teritorial de munca si agenției teritoriale de ocupare a forței de munca.
 (4) Sindicatul sau reprezentanții salariaților pot transmite eventuale puncte de vedere inspectoratului teritorial de munca.
 (5) La solicitarea motivata a oricăreia dintre părți, inspectoratul teritorial de munca, cu avizul agenției teritoriale de ocupare a forței de munca, poate dispune reducerea perioadei prevăzute la alin. (1), fără a aduce atingere drepturilor individuale cu privire la perioada de preaviz.
 (6) Inspectoratul teritorial de munca are obligația de a informa in timp util angajatorul si sindicatul sau reprezentanții salariaților, după caz, asupra reducerii perioadei prevăzute la alin. (1), precum si despre motivele care au stat la baza acestei decizii.
 Art. 712. - (1) In perioada prevăzuta la art. 711 alin. 1, agenția teritoriala de ocupare a forței de munca trebuie sa caute soluții la problemele ridicate de concedierile colective preconizate si sa le comunice in timp util angajatorului si sindicatului ori, după caz, reprezentanților salariaților.
 (2) La solicitarea motivata a oricăreia dintre părți, inspectoratul teritorial de munca, cu consultarea agenției teritoriale de ocupare a forței de munca, poate dispune amânarea momentului emiterii deciziilor de concediere cu maximum 10 zile calendaristice, in cazul in care aspectele legate de concedierea colectiva avuta in vedere nu pot fi soluționate pana la data stabilita in notificarea de concediere colectiva prevăzuta la art. 711 alin. (1) ca fiind data emiterii deciziilor de concediere.
 (3) Inspectoratul teritorial de munca are obligația de a informa in scris angajatorul si sindicatul sau reprezentanții salariaților, după caz, asupra amânării momentului emiterii deciziilor de concediere, precum si despre motivele care au stat la baza acestei decizii, înainte de expirarea perioadei inițiale prevăzute la art. 711 alin. (1)."
 16. La articolul 84 alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins:
 "c) in cazul in care încheierea unui nou contract individual de munca pe durata determinata se impune datorita unor motive obiective prevăzute expres de legi speciale;".
 17. La articolul 84 alineatul (2), după litera c) se introduce o noua litera, litera c1), cu următorul cuprins:
 "c1) in cazul in care încheierea unui nou contract individual de munca pe durata determinata se impune datorita unor motive obiective cuprinse in contractul colectiv de munca încheiat la nivel național si/sau la nivel de ramura, pentru desfășurarea unor lucrări, proiecte sau programe;".
 18. La articolul 85 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
 "(2) O copie a anunțului prevăzut la alin. (1) se transmite de indata sindicatului sau reprezentanților salariaților."
 19. Articolul 86 va avea următorul cuprins:
 "Art. 86. - (1) Referitor la condițiile de angajare si de munca, salariații cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor fi tratați mai puțin favorabil decât salariații permanenți comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de munca, cu excepția cazurilor in care tratamentul diferit este justificat de motive obiective.
 (2) In sensul alin. (1), salariatul permanent comparabil reprezintă salariatul al cărui contract individual de munca este încheiat pe durata nedeterminata si care desfasoara aceeași activitate sau una similara, in aceeași unitate, avându-se in vedere calificarea/aptitudinile profesionale.
 (3) Atunci când nu exista un salariat permanent comparabil in aceeași unitate, se au in vedere dispozițiile din contractul colectiv de munca aplicabil. In cazul in care nu exista un contract colectiv de munca aplicabil, se au in vedere dispozițiile legislației in vigoare sau contractul colectiv de munca la nivel național."
 20. Articolul 101 va avea următorul cuprins:
 "Art. 101. - Salariatul cu fracțiune de norma este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma întreaga comparabil."
 21. După articolul 101 se introduce un nou articol, articolul 1011, cu următorul cuprins:
 "Art. 1011. - (1) Angajatorul poate încadra salariați cu fracțiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp parțial.
 (2) Contractul individual de munca cu timp parțial se încheie numai in forma scrisa.
 (3) Salariatul comparabil este salariatul cu norma întreaga din aceeași unitate, care are același tip de contract individual de munca, prestează aceeași activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp parțial, avându-se in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si calificarea/aptitudinile profesionale.
 (4) Atunci când nu exista un salariat comparabil in aceeași unitate, se au in vedere dispozițiile din contractul colectiv de munca aplicabil. In cazul in care nu exista un contract colectiv de munca aplicabil, se au in vedere dispozițiile legislației in vigoare sau contractul colectiv de munca la nivel național."
 22. După alineatul (2) al articolului 104 se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
 "(21) O copie a anunțului prevăzut la alin. (2) se transmite de indata sindicatului sau reprezentanților salariaților."
 23. Articolul 108 va avea următorul cuprins:
 "Art. 108. - Timpul de munca reprezintă orice perioada in care salariatul prestează munca, se afla la dispoziția angajatorului si îndeplinește sarcinile si atribuțiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislației in vigoare."
 24. După alineatul (1) al articolului 122 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
 "(11) Salariatul de noapte reprezintă, după caz:
 a) salariatul care efectuează munca de noapte cel puțin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
 b) salariatul care efectuează munca de noapte in proporție de cel puțin 30% din timpul sau lunar de lucru."
 25. Alineatul (2) al articolului 122 va avea următorul cuprins:
 "(2) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referința de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal."
 26. După alineatul (2) al articolului 122 se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
 "(21) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariații de noapte a căror activitate se desfasoara in condiții speciale sau deosebite de munca, stabilite potrivit dispozițiilor legale, nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore, in care prestează munca de noapte."
 27. Articolul 123 va avea următorul cuprins:
 "Art. 123. - Salariații de noapte beneficiază:
 a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectuează cel puțin 3 ore de munca de noapte, fără ca aceasta sa duca la scăderea salariului de baza;
 b) fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata."
 28. Alineatul (1) al articolului 124 va avea următorul cuprins:
 "Art. 124. - (1) Salariații care urmează sa desfășoare munca de noapte in condițiile art. 122 alin. (11) sunt supuși unui examen medical gratuit înainte de începerea activitatii si după aceea, periodic."
 29. După titlul capitolului II "Repausuri periodice" al titlului III "Timpul de munca si timpul de odihna" se introduce un nou articol, articolul 1291, cu următorul cuprins:
 "Art. 1291. - Perioada de repaus reprezintă orice perioada care nu este timp de munca."
 30. După articolul 131 se introduce un nou articol, articolul 1311, cu următorul cuprins:
 "Art. 1311. - (1) Munca in schimburi reprezintă orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit căruia salariații se succed unul pe altul la același post de munca, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, si care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicând pentru salariat necesitatea realizării unei activitati in intervale orare diferite in raport cu o perioada zilnica sau saptamanala, stabilita prin contractul individual de munca.
 (2) Salariat in schimburi reprezintă orice salariat al cărui program de lucru se înscrie in cadrul programului de munca in schimburi."
 31. Alineatul (4) al articolului 132 va avea următorul cuprins:
 "(4) In situații de excepție zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, după o perioada de activitate continua ce nu poate depăși 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanților salariaților."
 32. Articolul 296 va avea următorul cuprins:
 "Art. 296. - (1) Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2008 se probează cu carnetul de munca.
 (2) După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificările ulterioare, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2008 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de către instanța judecătoreasca competenta sa soluționeze conflictele de munca, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluționa potrivit dispozițiilor acestui act normativ.
 (3) Angajatorii care păstrează si completează carnetele de munca le vor elibera titularilor in mod eșalonat, pana la data de 30 iunie 2009, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire.
 (4) Inspectoratele teritoriale de munca ce dețin carnetele de munca ale salariaților le vor elibera pana la data prevăzuta la alin. (3), in condițiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, solidarității sociale si familiei."
 33. Alineatul (3) al articolului 298 va avea următorul cuprins:
 "(3) Pe data de 1 ianuarie 2009 se abroga dispozițiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificările ulterioare."
 Art. II. - Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanța de urgenta, se va republica in Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o noua numerotare. 

Publicat: septembrie 23, 2006.

 Noi reguli pentru concediul medical 

Certificatul de concediu medical poate fi acordat de orice medic cu autorizație de liberă practică valabilă, care a încheiat o convenție în acest sens cu casa de asigurări de sănătate. Diagnosticul stabilit de medic trebuie înscris pe certificat sub forma unui cod, aceasta informație fiind confidențială.
La începutul acestui an, Ministerul Sănătății a aprobat un nou model unic al certificatului de concediu medical, în baza căruia se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de stat. Așadar, potrivit noii legislații, certificatele de concediu medical se completează în trei exemplare (alb, roz și verde). Cel verde rămâne în arhiva medicului care îl eliberează. Exemplarul roz va fi depus de către angajator la casa de asigurări de sănătate în a cărei raza administrativ-teritorială își are sediul sau domiciliul, iar exemplarul alb rămâne la angajator, atașat la fișa angajatului. Acesta va fi vizat de medicul întreprinderii, în cazul angajaților asigurați.
La fel ca și medicul, plătitorul (angajatorul) se obligă să respecte confidențialitatea diagnosticului. Pe de altă parte, persoana asigurată are obligația să anunțe plătitorul despre acordarea concediului medical și să depună certificatul de concediu medical până cel mai târziu la data de 5 ale lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul medical.
Eliberarea certificatului de concediu medical se face numai pe baza adeverinței de la plătitor, cu excepția urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A. În cazul în care certificatul este pierdut, medicii pot elibera un duplicat la cererea plătitorului sau a asiguratului, menționându-se distinct "DUPLICAT".
Exista și cazuri în care angajatorul respinge la plată un certificat de concediu medical din cauză că a fost completat greșit. În aceste situații, medicul care a eliberat certificatul trebuie să modifice datele eronate, sub semnătura și parafă sau să emită un duplicat.
Cum se plătește concediul "de boală"
- Boala obișnuita - 75% din salariul de pe cartea de muncă
- Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă - 100% / 80%
- Accident de muncă - 100% / 80%
- Boală profesională - 100% / 80%
- Boala infectocontagioasă din grupa A - 100%
- Urgență medico-chirurgicală - 100%
- Carantină - 75%
- Sarcină - 85%
- Îngrijire copil bolnav în vârstă de până la 7 ani sau copil cu handicap pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani - 85%
- Reducere cu 1/4 a duratei normale de lucru - fără a depăși 25% din baza de calcul
- Tuberculoza - 100%
- Boala cardiovasculară - 75%
- SIDA - 100%
- Risc maternal - 75%
Publicat: mai 01, 2006.

 Activități sportive - Tenis de Masă


Publicat:
Noiembrie
09, 2005

Joi, 03 noiembrie 2005, s-a organizat "CUPA STEROM"  - Ediția a II-a - la Tenis De Masă.
Gazda concursului a fost Casa Tineretului din Municipiul Câmpina.


Participanții


Cei mai buni!


Cei mai buni dintre
cei buni!!!

Sus

RSS Feeds



Rata inflației

Luna

2007

2008

Ian 0,2% 0,86%
Feb 0,04% 0,7%
Mar 0,07%  
Apr 0,52%  
Mai 0,64%  
Iun 0,14%  
Iul 0,29%  
Aug 0,86%  
Sept 1,08%  
Oct 0,97%  
Noi 0,93%  
Dec 0,64%  
Inflație 2000: 40,70%

Inflație 2001: 30,30%

Inflație 2002: 17,80%

Inflație 2003: 14,10%

Inflație 2004: 09,30%
Inflație 2005: 08,50%
Inflație 2006: 04,87%
Inflație 2007: 06,57%


Câmpina, Jud. Prahova