|
|
 |
Sfântă Măria, avansată sărbătoare legală |
 |
Deputații au decis, ieri, ca ziua de 15 august -
Adormirea Maicii Domnului să fie sărbătoare
legală. În acest fel, ei au răspuns unei dorințe a
președintelui Băsescu. Parlamentul adoptase, în
martie, o lege de modificare a Codului Muncii, care
prevedea ca ziua Rusaliilor să fie considerată
sărbătoare legală. Președintele Băsescu nu a
promulgat-o la momentul respectiv, deoarece a
considerat că România este una dintre țările care
beneficiază de cele mai puține sărbători legale și a
cerut Parlamentului să includă pe această listă și
Adormirea Maicii Domnului. Până acum, prin Codul
Muncii, doar Crăciunul și Paștele (câte două zile)
erau declarate sărbători legale, iar 1-2 ianuarie, 1
mai și 1 Decembrie, zile libere. Cu Sfântă Măria și
Rusaliile (două zile), numărul zilelor nelucrătoare
a ajuns la 11.
Media europeană, 14 sărbători
Europa stă mult mai bine decât noi și la sărbători legale. Germania, Italia
și Grecia au 14, Austria și Bulgaria 13. Franța are tot 13 sărbători, după cum
urmează: Anul Nou, Paștele, a doua zi de Paște, Ziua Muncii, Ziua Victoriei din
Al Doilea Război Mondial, Înălțarea, Rusaliile, a doua zi de Rusalii, Căderea
Bastiliei, Sfăntă Măria, Ziua Tuturor Sfinților, Ziua Veteranilor din Primul
Război Mondial, Crăciunul. De remarcat că ziua de 15 august este considerată
nelucrătoare în zece țări europene.
România locul trei la muncă
La nivelul Uniunii Europene, conform Eurostat, țara noastră ocupă locul trei
la numărul de ore lucrătoare, după Marea Britanie și Olanda. Sindicaliștii
români susțin însă că, în realitate, numărul de ore lucrate este mult mai mare,
deoarece majoritatea patronilor nu contabilizează corect timpul de lucru.
Publicat la: 09 octombrie 2008
 |
În România se încalcă dreptul la grevă |
 |
OIM
cere guvernului român să modifice legislația în conformitate cu standardele
internaționale
Organizația Internațională a Muncii a decis, în cadrul ședinței plenare de
aplicare a normelor OIM, desfașurată ieri la Geneva, că România încalcă
prevederile Convenției 87 a OIM referitoare la libertățile sindicale și la
dreptul la grevă. Verdictul dat astăzi (ieri, n.n.) de către Organizația
Internațională a Muncii vine după circa doi ani de demersuri argumentate
juridic și de sesizări făcute de Blocul Național Sindical împreună cu alte
confederații sindicale din România.
Ca urmare a acestui verdict, Organizația Internațională a Muncii a decis să
constituie o comisie de asistență tehnică care va lucra împreună cu
reprezentanții Guvernului României și cu partenerii sociali în vederea
revizuirii Legii 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă astfel
încât aceasta să fie armonizată cu standardele instituite prin Convențiile
OIM ratificate de România și cu bunele practici din țările avansate. Comisia
va supraveghea progresele făcute de Guvernul României în modificarea Legii
168/1999, iar autoritățile de la București vor fi nevoite să prezinte
rapoarte periodice către OIM pe marginea acestui subiect. Argumentele aduse
de confederațiile sindicale din România au fost considerate justificate și
pertinente de către reprezentanții lucrătorilor, ai guvernelor și ai
angajatorilor din țările membre OIM și suntem convinși că și Guvernul
României va avea o atitudine similară și nu va pregeta să pună în aplicare
recomandarea OIM, a declarat Ovidiu Jurcă, vicepreședinte BNS.
Publicat la: 06
iunie 2007
 |
Verificați plata CAS și stagiul de cotizare! |
 |
La primirea fluturașului de salariu, verificați la ce se face
plata contribuției pentru asigurări sociale CAS, de care depinde cuantumul
viitoarei pensii. Daca retinerea lunara se face doar pentru salariul brut,
puteti solicita, in scris, patronului retinerea CAS la venitul brut
realizat. In cazul refuzului, va puteti adresa Inspectiei Muncii.
Totodată, solicitați o data pe an carnetul de munca, pentru a verifica
salariul si sporurile trecute. Daca ati primit de la casa de pensii stagiul
de cotizare pentru anii 2001-2005, verificati daca este trecut CAS in
fiecare luna. In cazul unor omisiuni, solicitați lamuriri conducerii
unitatii la care lucrati, in scris, cu număr de înregistrare. Daca greșeala
aparține casei de pensii, agentul economic va solicita acesteia
rectificările cuvenite. Pentru cei care au lucrat in condiții speciale sau
deosebite de munca se reduce varsta de pensionare. Potrivit Legii 226/2006,
sunt asimilate stagiului de cotizare in condiții speciale perioadele de timp
anterioare intrarii in vigoare a Legii 19/2000 privind sistemul public de
pensii respectiv la 1 aprilie 2001, asigurații care au avut grupa I de
munca.
Publicat la: 01 2007
 |
Contractul individual de muncă |
 |
Contractul
individual de munca este contractul in temeiul căruia o persoana fizica,
denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea
unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remunerații
denumite salariu.
În vederea stabilirii concrete a drepturilor și obligațiilor salariaților,
angajarea se face prin încheierea contractului individual de muncă (CIM).
Încheierea CIM se face pe baza condițiilor stabilite de lege, cu respectarea
drepturilor fundamentale ale cetățeanului și numai pe criteriul aptitudinilor și
competentei profesionale.
Încheierea CIM se va face pe perioada nedeterminata. Dacă salariatul solicita
asistență din partea organizației sindicale, aceasta se poate acorda.
Contractele individuale de muncă se pot încheia și pe durată determinată, în
cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
Contractele individuale de muncă se încheie în scris, cate un exemplar pentru
fiecare parte, prin grija celui care angajează.
CIM se poate modifica în ceea ce privește felul muncii, locul muncii ăi
drepturile salariale prin acordul părților sau din inițiativa uneia dintre părți,
în cazurile prevăzute de Codul muncii.
Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul
muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu dă dreptul celui care angajează
de a proceda la desfacerea unilaterala a CIM pentru acest motiv.
Executarea CIM se suspendă în cazurile prevăzute de lege în mod expres, precum
și pe perioada exercitării unei funcții eligibile remunerate de organizația
în
care salariatul își desfășoara activitatea pe timpul mandatului.
Încetarea CIM poate avea loc - în condițiile prevăzute de lege - printr-unul din
următoarele moduri:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului parților, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și
condițiile limitative prevăzute de lege.
În cazurile în care unitatea este obligată, potrivit legii, să acorde un preaviz
la desfacerea contractului de muncă, durata preavizului va fi de 20 de zile
lucrătoare.
În perioada preavizului, salariații au dreptul să absenteze patru ore pe zi de
la programul unității, pentru a-și căuta un loc de muncă, fără ca aceasta să
afecteze salariul și celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin
cumul, în condițiile stabilite de angajator.
Publicat la: 16 aprilie 2007
 |
Timpul de muncă în contractul colectiv de muncă unic național |
 |
Contractul
stabilește că durata normală a timpului de muncă este de 8
ore pe zi sau de 40 de ore pe săptămâna.
Însă tot acest contract amintește că prin negocieri la nivel
de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerințele
producției, se poate stabili un program săptămânal de 36
pana la 44 de ore, cu condiția ca media lunară să fie de 40
de ore pe săptămână, iar programul stabilit să fie anunțat
cu o săptămână inainte.
Repartizarea orelor de muncă se poate face și inegal în
funcție de unitatea sau de munca prestată, însă cu condiția
respectării duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore
pe săptămână. Dacă se stabilește o repartizare inegală,
durata timpului de muncă zilnic nu poate depăși 10 ore.
La locurile de muncă unde, datorita specificului
activității, nu exista posibilitatea încadrării în durata
normală a timpului zilnic de lucru pot fi stabilite forme
specifice de organizare a timpului de lucru, după caz, în
tură, tură continuă, turnus, program fracționat; locurile de
muncă la care se aplică aceste forme specifice de
organizare, precum și modalitățile concrete de organizare și
evidență a muncii prestate se stabilesc prin contractul
colectiv de muncă la nivel de ramură, grupuri de unități sau
unități.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48
de ore pe săptămâna, inclusiv orele suplimentare. Prin
excepție, durata timpului de muncă va putea fi prelungită
peste 8 ore pe zi și peste 48 de ore pe săptămână, care
include și orele suplimentare, cu condiția ca media orelor
de muncă, calculată pe o perioadă de referința de trei luni,
să nu depășească 48 de ore pe săptămână.
Când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de
muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi și peste 48
de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă,
calculată pe o perioadă maximă de 3 săptămâni, să nu
depașească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptămână.
Salariații care își desfășoară activitatea în locuri de
muncă cu condiții deosebite beneficiază de reducerea duratei
normale a timpului de muncă sub 8 ore pe zi, în condițiile
prevazute de lege, și nu pot fi solicitați să efectueze ore
suplimentare, cu excepția cazurilor justificate de prevederi
exprese ale regulamentelor specifice activitatii respective
sau a unor situații apărute fortuit.
Durata reducerii timpului normal de muncă și categoriile de
personal care beneficiază de acest program se stabilesc prin
contractul colectiv de muncă la nivel de ramura, grupuri de
unități și unități.
Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă
săptămânal este considerată muncă suplimentară. Orele
prestate, la solicitarea angajatorului, peste programul
normal de lucru stabilit în unitate sunt ore suplimentare.
Salariații pot fi chemați să presteze ore suplimentare numai
cu consimțământul lor. Munca suplimentară se compensează
prin ore libere plătite în urmatoarele 30 de zile, dupa
efectuarea acesteia.
Salariații care renunță la concediul legal pentru
îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani
beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru
cu 2 ore pe zi, fără să le fie afectate salariul de bază și
vechimea în muncă. La cererea lor se poate acorda program
decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru,
dacă activitatea unității permite. Femeile care au în
îngrijire copii de până la 6 ani pot lucra cu 1/2 normă,
dacă nu beneficiază de creșa sau cămin, fără a le fi
afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat.
Timpul în care au fost încadrate în aceste condiții se
consideră, la calculul vechimii în muncă, timp lucrat cu o
norma întreagă. Angajatorii au obligația de a acorda
salariatelor gravide dispensa pentru consultații prenatale
în limita a maximum 16 ore pe lună, fără a le fi afectate
drepturile salariale. Salariata în cauză este obligată să
prezinte adeverința medicală privind efectuarea controalelor
pentru care s-a învoit.
Publicat la: 02 februarie 2007
 |
Contract colectiv de muncă unic la nivel național 2007-2010 |
 |
 |
Sindicatele își dau mâna pentru a deveni mai puternice |
 |
CNSLR
-
Frăția, BNS si CSN Meridian au hotărât sa formeze Alianța
Confederațiilor Sindicale din România (ACSR), considerând ca
actiunea unitara este singura soluție pentru obținerea unor
rezultate concrete in favoare membrilor de sindicat si
lucrătorilor in general, a declarat luni, pentru Rompres,
Marius Petcu, președintele executiv al ACSR.
Membrii CSN Meridian, CNSLR - Frăția si BNS au aprobat luni,
in ședința comuna, formarea ACSR, uniune sindicala ce va
avea personalitate juridica, statut, sediu si structura de
conducere. Aceasta reprezintă primul pas concret in procesul
de fuziune a celor trei confederații sindicale. Tot luni au
fost aprobate si obiectivele care vor sta la baza Alianței
in anul 2007. A fost stabilita componenta Consiliului
Director, organismul care organizează si conduce activitatea
permanenta a Alianței (format din noua persoane, cate trei
din partea fiecărei confederații). De asemenea, s-a decis
ca primul președinte executiv al ACSR sa fie Marius Petcu,
președintele CNSLR- Frăția. Președinția ACSR va fi asigurata
prin rotație de către reprezentanții celor trei confederații
pe intervale de timp egale. S-a hotărât ca ACSR sa
funcționeze in aceasta formula timp de un an. La sfârșitul
anului 2007, membrii celor trei confederații se vor reuni in
Adunarea Generala, vor analiza rezultatele colaborării in
formula Alianței si vor decide pașii următori ai procesului
de fuziune. Toți participanții la reuniunea de luni si-au
dat acordul ca ACSR sa fie o structura deschisa oricărei
organizații sindicale care împărtășește obiectivele BNS, CSN
Meridian si CNSLR-Fratia. Consiliul Director este compus
din Marius Petcu, Liviu Luca si Sorin Stan din partea
CNSLR-Fratia, Dumitru Costin, Ioan Pisc si Mariana Kniesner,
din partea BNS, si Ion Popescu, Radu Ion si Ion Albu, din
parte confederației sindicale Meridan. Cele trei
confederații sindicale reunite in ACSR au hotărât sa
acționeze cu buna credința, cu solidaritate si in respectul
independentei si autonomia fiecăreia in vederea atingerii
următoarelor obiective pe care le considera prioritare:
salarii corecte raportate la performante, cat mai apropiate
de cele din UE ; construire unei mișcări sindicale puternice
si unite solidara in acțiuni si recunoscuta in plan național
si internațional, definirea propriului model social care sa
stea la baza dezvoltării pieței muncii din România si care
sa urmărească principiile si valorile modelului social
european; realizarea unui dialog social real, care sa
conducă la soluționarea problemelor lucrătorilor; reformarea
cadrului legal si instituțional care reglementează relațiile
de munca. Totodată ACSR va milita pentru menținerea unui
climat de stabilitate si pace sociala in România.
Publicat la: 31 Ianuarie 2007
 |
Dialogul social si conflictele de munca |
 |
 |
Prioritățile BNS în 2007 |
 |
BNS a avut ca prioritate, în 2006, politicile
salariale, piața forței de muncă, pregătirea
sindicaliștilor, și nu numai în vederea atragerii fondurilor
structurale, a declarat joi, într-o conferință de presă,
Ovidiu Jurca, vicepreședinte al BNS.
BNS își exprima nemulțumirea față de nivelul salariului
minim pe economie care a fost stabilit prin Hotărâre de
Guvern la 390 lei. BNS, împreuna cu celelalte confederații
sindicale au cerut creșterea salariului minim in trei etape:
370 lei la 1 iulie 2006, 450 lei la 1 martie 2007 si 550 lei
la 1 octombrie 2007. In urma negocierilor intre sindicate si
patronate s-a stabilit salariul minim in Contractul Colectiv
de munca la nivelul anului 2007 la 440 lei. Sindicatele sunt
nemulțumite si de modul in care au evoluat
preturile/tarifele la utilități. Dialogul social este o
alta problema care a nemulțumit in anul 2006 membrii
blocului sindical. Foarte multe documente au fost promovate
de Guvern fără să aibă avizul CES sau al comisiilor de
dialog social din carul ministerelor. Legislația sindicală
este iar o carență. Sindicatele propun înlocuirea legii
contractului colectiv de muncă cu legea negocierii
colective. Toate nemulțumirile sindicaliștilor s-au
concretizat într-un miting de protest organizat în 24 mai în
Capitală, la care au participat și membrii de sindicat din
celelalte confederații sindicale reprezentative la nivel
național. Pentru anul 2007, BNS își propune ca priorități
reducerea fiscalității pentru salariații cu venituri mici și
medii, reducerea contribuțiilor la securitatea socială,
stabilirea unui nivel al salariului minim care să țină cont
de politicile europene, promovarea unui mecanism de
stabilire a creșterilor salariale în funcție de creșterea
preturilor și de influentele performantelor economice,
adoptarea unui plan de măsuri pentru combaterea muncii la
negru și elaborarea, adoptarea și implementarea unor
politici coerente de creștere a ratei de ocupare a fortei de
muncă
.
Publicat:
decembrie 28, 2006
 |
Cum va arăta legislația muncii din 2007 |
 |
Noi
prevederi în domeniul legislației muncii, armonizate cu
normele Uniunii Europene (UE), cu convențiile și cu
recomandările Organizației Internaționale a Muncii (OIM),
vor intra în vigoare de la data aderării României la UE, la
1 ianuarie 2007.
Aceste reglementari constituie
legislație secundară aferentă Codului Muncii și vizează în
principal constituirea și funcționarea comitetului european
de întreprindere, detașarea salariaților în cadrul
furnizării de servicii, constituirea și utilizarea fondului
de garantare pentru plata creanțelor salariale, protecția
drepturilor salariaților în cazul transferului
întreprinderii, a declarat, pentru Rompres, Bogdan Iliescu,
consilier in Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și
Familiei (MMSSF).
Citiți aici tot documentul

Publicat:
decembrie 23, 2006
 |
Drepturile disponibilizaților prin concedieri colective |
 |
Ordonanța de urgență numărul 8/2003,
actualizată la 30 noiembrie 2006 prin ordonanța de urgență
93/2006, stabilește drepturile persoanelor disponibilizate
prin concedieri colective până la data de 31 ianuarie 2007,
ca urmare a restructurării sau reorganizării societarilor
comerciale și regiilor autonome.
În momentul când li se desface contractul individual de
munca, persoanele disponibilizate vor beneficia de o suma
egala cu de doua ori salariul mediu net pe economie din luna
ianuarie a anului in care s-au făcut disponibilizările.
Salariul mediu net pe economie va fi cel comunicat de
Institutul Național de Statista.
Indemnizația de șomaj va fi stabilita potrivit
reglementarilor legale. Se va acorda si un venit lunar de
completare. Venitul lunar de completare este egal cu
diferența dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3
luni înainte de disponibilizare, stabilit pe baza clauzelor
din contractul individual de munca, dar nu mai mult decât
salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului in
care s-au făcut disponibilizările.
Conform ordonanței de urgenta 8/2003, venitul de completare
se acorda lunar, de la data stabilirii indemnizației de
șomaj, după cum urmează:
- pe o perioada de 20 de luni, pentru salariații care au o
vechime in munca de pana la 15 ani;
- pe o perioada de 22 de luni, pentru salariații care au o
vechime in munca cuprinsa intre 15 si 25 de ani;
- pe o perioada de 24 de luni, pentru salariații care au o
vechime in munca de peste 25 de ani.
După expirarea perioadei de acordare a indemnizației de
șomaj, persoanele disponibilizate beneficiază, pana la
încheierea perioadei de maximum 24 de luni, de un venit
lunar de completare egal cu salariul individual mediu net pe
ultimele 3 luni înainte de disponibilizare.
Salariul individual mediu net va fi stabilit pe baza
elementelor din contractul individual de munca, dar nu mai
mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie
a anului in care s-au făcut disponibilizările
Sumele necesare pentru acordarea drepturilor se suporta din
bugetul asigurărilor pentru șomaj de la articolul
"Indemnizații de șomaj."
Venitul de completare si, respectiv, plățile compensatorii
acordate in baza contractelor colective de munca, inclusiv
de către unitățile miniere, au același regim de impozitare
ca si indemnizația de șomaj. Persoanele beneficiare de venit
lunar de completare si de plăți compensatorii, potrivit
prevederilor prezentei ordonanțe de urgenta, sunt asigurate
in sistemul asigurărilor sociale de sănătate in perioada
acordării acestor drepturi.
Perioada acordării, potrivit prevederilor ordonanței de
urgenta, a venitului lunar de completare si a plaților
compensatorii constituie stagiu de cotizare in sistemul
public de pensii.
Publicat:
decembrie 08, 2006
 |
Ce trebuie să conțină fișa
postului? |
 |
"Ce este o fisa a postului?" este o
întrebare la care putini angajați, dar si putini angajatori
pot oferi răspunsul imediat. Numai marile companii le oferă
angajaților si o fisa a postului de munca detaliata sau, mai
bine zis, organizata intr-o maniera profesionista. In
anunțurile angajare se găsesc puține referințe la sarcinile
de munca specifice fiecărui post de munca, căci sunt
destinate informării succinte in scop de orientare
profesionala, insa, pentru cel care va primi postul,
responsabilitățile ar trebui prezentate detaliat in fisa
postului.
Fisa postului poate fi descrisa pe scurt ca fiind descrierea
posturilor/sarcinilor de munca. In structurarea fiecărei
fise a postului, managerii de resurse umane trebuie sa facă
analize de munca orientate către fisa postului, scopul
fiind, nu cel al unei birocrații inutile, ci cel al unui
management al calității al întregii firme.
Fisa postului ar trebui sa conțină date minime
despre:denumirea postului de munca, integrarea in structura
organizatorica, responsabilități, sarcini, activitati si
acțiuni specifice postului de munca, competentele postului
de munca, contextul muncii, pregătirea necesara postului de
munca, salariul si condițiile de promovare.
Denumirea postului de munca este luata din nomenomenclatorul
național al profesiilor, poziția postului de munca este
preluata sub forma unei cifre din Clasificarea ocupațiilor
din România (COR). De asemenea se pot trece si obiectivele
principale ale postului de munca, insa acestea se trec
punctual fără prea multe detalieri.
Integrarea in structura organizatorica se refera la
prezentarea ierarhiilor in cadrul organizației, pozițiile de
subordonarea coordonare pe care le deține angajatul in
relație cu ceilalți angajați ai firmei.
In cadrul responsabilităților sunt specificate obligațiile,
îndatoririle ce revin angajatului fata de oameni, materiale,
bani, unelte, echipamente etc. Responsabilitățile trebuie sa
fie redactate clar, pe puncte, pentru ca angajatul sa le
înțeleagă cat mai bine. Spre exemplu, in fisa postului de
manager, la secțiunea responsabilităților se vor regăsi
verbe precum: planifica, dirijează, decide, implementează,
realizează, asigura, stabilește.
Competentele de munca sunt de fapt partea cea mai importanta
din fisa postului. ele sunt de fapt performantele solicitate
deținătorului postului de munca. Spre exemplu, pentru postul
de secretar, competentele ar fi: sa știe sa lucreze cu un
anumit soft la un anumit nivel de performanta, sa vorbească
o limba străină sau mai multe etc.
Contextul muncii poate influenta activitatea fiecărui
angajat. Se refera, in mare, la condițiile de mediu si
condițiile fizice ale muncii care pot influenta sănătatea si
starea de confort a angajaților. Tot in contextul muncii
sunt integrate si realatiile interpersonale din cadrul
organizației. Daca angajatul trebuie sa lucreze in echipa
sau are de-a face cu diferite alte persoane, se va specifica
natura acestor relații.
Pregătirea necesara postului de munca este o precondiție a
angajării. Insa aici ar trebui sa existe sugestii despre
cursurile pe care angajatul ar trebuie sa le urmeze pentru
perfecționare. In fisa postului ar trebui sa existe referiri
la salariul minim si cel maxim pe care angajatul îl poate
primi pentru postul pe care îl ocupa. Deasemenea, trebuie
prezentata si o schema de promovare.
Este de reținut ca fisa postului nu este adresata exclusiv
unui angajat ce ocupa un anumit post de munca, ea este in
fapt o descriere a sarcinilor care revin oricărei persoane
care va ocupa un anumit post de munca. Ea se semnează insa
de fiecare candidat in parte, de directorul organizației si
este posibil sa fie semnata si de către directorul
departamentului de resurse umane.
Publicat:
septembrie 27, 2006.
 |
O noua modificare a Codului muncii |
 |
Ordonanța de urgenta nr. 55/2006 din
30/08/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 788
din 18/09/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.
53/2003 - Codul muncii
Oportunitatea urgentării adoptării prezentului
proiect de act normativ rezulta din necesitatea îndeplinirii
angajamentelor asumate de România, in cadrul negocierilor privind
capitolul 13 "Ocupare si politici sociale", de armonizare a
legislației naționale cu acquis-ul comunitar.
Modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificările si completările ulterioare, vizează remedierea aspectelor
sensibile evidențiate in Raportul de monitorizare al Comisiei Europene,
care a fost publicat in data de 16 mai 2006.
De asemenea, modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul
muncii, cu modificările si completările ulterioare, se număra printre
masurile cuprinse in Programul legislativ prioritar pentru integrarea in
Uniunea Europeana, program care stabilește adoptarea actului normativ
pentru modificarea Codului muncii pana la începutul lunii septembrie
2006.
In temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicata,
Guvernul României adopta prezenta ordonanța de urgenta.
Art. I. - Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu
modificările si completările ulterioare, se modifica si se completează
după cum urmează:
1. Alineatul (2) al articolului 6 va avea următorul cuprins:
"(2) Tuturor salariaților care prestează o munca le sunt recunoscute
dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter
personal, precum si dreptul la protecție împotriva concedierilor
nelegale."
2. După alineatul (2) al articolului 6 se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice
discriminare bazata pe criteriul de sex cu privire la toate elementele
si condițiile de remunerare."
3. Alineatul (1) al articolului 17 va avea următorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Anterior încheierii sau modificării contractului
individual de munca, angajatorul are obligația de a informa persoana
selectata in vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la
clauzele esențiale pe care intenționează sa le înscrie in contract sau
sa le modifice."
4. La articolul 18 alineatul (1), partea introductiva va avea
următorul
cuprins:
"Art. 18. - (1) In cazul in care persoana selectata in vederea
angajării ori salariatul, după caz, urmează sa își desfășoare
activitatea in străinătate, angajatorul are obligația de a-i comunica in
timp util, înainte de plecare, informațiile prevăzute la art. 17 alin.
(2), precum si informații referitoare la:".
5. La articolul 18 alineatul (1), după litera f) se introduce o noua
litera, litera g), cu următorul cuprins:
"g) condițiile de repatriere a lucrătorului, după caz."
6. Alineatul (1) al articolului 20 va avea următorul cuprins:
"Art. 20. - (1) In afara clauzelor esențiale prevăzute la art. 17,
intre părți pot fi negociate si cuprinse in contractul individual de
munca si alte clauze specifice."
7. La articolul 56, literele a) si b) vor avea următorul cuprins:
"a) la data decesului salariatului;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare
a morții sau a punerii sub interdicție a salariatului;".
8. La articolul 56, litera c) se abroga.
9. Articolul 65 va avea următorul cuprins:
"Art. 65. - (1) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana
salariatului reprezintă încetarea contractului individual de munca
determinata de desființarea locului de munca ocupat de salariat, din
unul sau mai multe motive fără legătura cu persoana acestuia.
(2) Desființarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa
aibă o
cauza reala si serioasa."
10. La titlul II - Contractul individual de munca, capitolul V -
Încetarea contractului individual de munca, titlul secțiunii a 5-a va
avea următorul cuprins:
"Concedierea colectiva.
Informarea, consultarea salariaților si
procedura concedierilor colective"
11. Articolul 68 va avea următorul cuprins:
"Art. 68. - (1) Prin concediere colectiva se înțelege concedierea,
intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe
motive care nu țin de persoana salariatului, a unui număr de:
a) cel puțin 10 salariați, daca angajatorul care disponibilizează are
încadrați mai mult de 20 de salariați si mai puțin de 100 de salariați;
b) cel puțin 10% din salariați, daca angajatorul care
disponibilizează
are încadrați cel puțin 100 de salariați, dar mai puțin de 300 de
salariați;
c) cel puțin 30 de salariați, daca angajatorul care
disponibilizează
are încadrați cel puțin 300 de salariați.
(2) La stabilirea numărului efectiv de salariați concediați colectiv,
potrivit alin. (1), se iau in calcul si acei salariați cărora le-au
încetat contractele individuale de munca din inițiativa angajatorului,
din unul sau mai multe motive, fără legătura cu persoana salariatului,
cu condiția existentei a cel puțin 5 concedieri."
12. Articolul 69 va avea următorul cuprins:
"Art. 69. - (1) In cazul in care angajatorul intenționează sa efectueze
concedieri colective, acesta are obligația de a iniția, in timp util si
in scopul ajungerii la o înțelegere, in condițiile prevăzute de lege,
consultări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților,
cu privire cel puțin la:
a) metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de
reducere a numărului de salariați care vor fi concediați;
b) atenuarea consecințelor concedierii prin recurgerea la masuri
sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau
reconversia profesionala a salariaților concediați.
(2) In perioada in care au loc consultări, potrivit alin. (1), pentru a
permite sindicatului sau reprezentanților salariaților sa formuleze
propuneri in timp util, angajatorul are obligația sa le furnizeze toate
informațiile relevante si sa le notifice, in scris, următoarele:
a) numărul total si categoriile de salariați;
b) motivele care determina concedierea preconizata;
c) numărul si categoriile de salariați care vor fi afectați de
concediere;
d) criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor
colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la
concediere;
e) masurile avute in vedere pentru limitarea numărului concedierilor;
f) masurile pentru atenuarea consecințelor concedierii si
compensațiile
ce urmează sa fie acordate salariaților concediați, conform
dispozițiilor legale si/sau contractului colectiv de munca aplicabil;
g) data de la care sau perioada in care vor avea loc concedierile;
h) termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, după caz,
reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea
numărului salariaților concediați.
(3) Obligațiile prevăzute la alin. (1) si (2) se mențin indiferent daca
decizia care determina concedierile colective este luata de către
angajator sau de o întreprindere care deține controlul asupra
angajatorului.
(4) In situația in care decizia care determina concedierile colective
este luata de o întreprindere care deține controlul asupra
angajatorului, acesta nu se poate prevala, in nerespectarea obligațiilor
prevăzute la alin. (1) si (2), de faptul ca întreprinderea respectiva nu
i-a furnizat informațiile necesare."
13. Articolul 70 va avea următorul cuprins:
"Art. 70. - Angajatorul are obligația sa comunice o copie a
notificării prevăzute la art. 69 alin. (2) inspectoratului teritorial de munca si
agenției teritoriale de ocupare a forței de munca la aceeași data la
care a comunicat-o sindicatului sau, după caz, reprezentanților
salariaților."
14. Articolul 71 va avea următorul cuprins:
"Art. 71. - (1) Sindicatul sau, după caz, reprezentanții
salariaților
pot propune angajatorului masuri in vederea evitării concedierilor ori
diminuării numărului salariaților concediați, intr-un termen de 10 zile
calendaristice de la data primirii notificării.
(2) Angajatorul are obligația de a răspunde in scris si motivat la
propunerile formulate potrivit prevederilor alin. (1), in termen de 5
zile calendaristice de la primirea acestora."
15. După articolul 71 se introduc doua noi articole, articolele 711 si
712, cu următorul cuprins:
"Art. 711. - (1) In situația in care, ulterior consultărilor cu
sindicatul sau reprezentanții salariaților, potrivit prevederilor art.
69 si 71, angajatorul decide aplicarea măsurii de concediere colectiva,
acesta are obligația de a notifica in scris inspectoratul teritorial de
munca si agenția teritoriala de ocupare a forței de munca, cu cel puțin
30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de
concediere.
(2) Notificarea prevăzuta la alin. (1) trebuie sa cuprindă toate
informațiile relevante cu privire la intenția de concediere colectiva,
prevăzute la art. 69 alin. (2), precum si rezultatele consultărilor cu
sindicatul sau reprezentanții salariaților, prevăzute la art. 69 alin.
(1) si art. 71, in special motivele concedierilor, numărul total al
salariaților, numărul salariaților afectați de concediere si data de la
care sau perioada in care vor avea loc aceste concedieri.
(3) Angajatorul are obligația sa comunice o copie a notificării
prevăzute la alin. (1) sindicatului sau reprezentanților salariaților,
la aceeași data la care a comunicat-o inspectoratului teritorial de
munca si agenției teritoriale de ocupare a forței de munca.
(4) Sindicatul sau reprezentanții salariaților pot transmite eventuale
puncte de vedere inspectoratului teritorial de munca.
(5) La solicitarea motivata a oricăreia dintre părți, inspectoratul
teritorial de munca, cu avizul agenției teritoriale de ocupare a forței
de munca, poate dispune reducerea perioadei prevăzute la alin. (1), fără
a aduce atingere drepturilor individuale cu privire la perioada de
preaviz.
(6) Inspectoratul teritorial de munca are obligația de a informa in
timp util angajatorul si sindicatul sau reprezentanții salariaților,
după caz, asupra reducerii perioadei prevăzute la alin. (1), precum si
despre motivele care au stat la baza acestei decizii.
Art. 712. - (1) In perioada prevăzuta la art. 711 alin. 1, agenția
teritoriala de ocupare a forței de munca trebuie sa caute soluții la
problemele ridicate de concedierile colective preconizate si sa le
comunice in timp util angajatorului si sindicatului ori, după caz,
reprezentanților salariaților.
(2) La solicitarea motivata a oricăreia dintre părți, inspectoratul
teritorial de munca, cu consultarea agenției teritoriale de ocupare a
forței de munca, poate dispune amânarea momentului emiterii deciziilor
de concediere cu maximum 10 zile calendaristice, in cazul in care
aspectele legate de concedierea colectiva avuta in vedere nu pot fi
soluționate pana la data stabilita in notificarea de concediere
colectiva prevăzuta la art. 711 alin. (1) ca fiind data emiterii
deciziilor de concediere.
(3) Inspectoratul teritorial de munca are obligația de a informa in
scris angajatorul si sindicatul sau reprezentanții salariaților, după
caz, asupra amânării momentului emiterii deciziilor de concediere,
precum si despre motivele care au stat la baza acestei decizii, înainte
de expirarea perioadei inițiale prevăzute la art. 711 alin. (1)."
16. La articolul 84 alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins:
"c) in cazul in care încheierea unui nou contract individual de munca
pe durata determinata se impune datorita unor motive obiective prevăzute
expres de legi speciale;".
17. La articolul 84 alineatul (2), după litera c) se introduce o noua
litera, litera c1), cu următorul cuprins:
"c1) in cazul in care încheierea unui nou contract individual de munca
pe durata determinata se impune datorita unor motive obiective cuprinse
in contractul colectiv de munca încheiat la nivel național si/sau la
nivel de ramura, pentru desfășurarea unor lucrări, proiecte sau
programe;".
18. La articolul 85 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu
următorul cuprins:
"(2) O copie a anunțului prevăzut la alin. (1) se transmite de indata
sindicatului sau reprezentanților salariaților."
19. Articolul 86 va avea următorul cuprins:
"Art. 86. - (1) Referitor la condițiile de angajare si de munca,
salariații cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor
fi tratați mai puțin favorabil decât salariații permanenți comparabili,
numai pe motivul duratei contractului individual de munca, cu excepția
cazurilor in care tratamentul diferit este justificat de motive
obiective.
(2) In sensul alin. (1), salariatul permanent comparabil
reprezintă
salariatul al cărui contract individual de munca este încheiat pe durata
nedeterminata si care desfasoara aceeași activitate sau una similara, in
aceeași unitate, avându-se in vedere calificarea/aptitudinile
profesionale.
(3) Atunci când nu exista un salariat permanent comparabil in
aceeași
unitate, se au in vedere dispozițiile din contractul colectiv de munca
aplicabil. In cazul in care nu exista un contract colectiv de munca
aplicabil, se au in vedere dispozițiile legislației in vigoare sau
contractul colectiv de munca la nivel național."
20. Articolul 101 va avea următorul cuprins:
"Art. 101. - Salariatul cu fracțiune de norma este salariatul al
cărui număr de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara,
este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu
norma întreaga comparabil."
21. După articolul 101 se introduce un nou articol, articolul 1011, cu
următorul cuprins:
"Art. 1011. - (1) Angajatorul poate încadra salariați cu
fracțiune de
norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe
durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp
parțial.
(2) Contractul individual de munca cu timp parțial se încheie numai in
forma scrisa.
(3) Salariatul comparabil este salariatul cu norma întreaga din
aceeași
unitate, care are același tip de contract individual de munca, prestează
aceeași activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu
contract individual de munca cu timp parțial, avându-se in vedere si
alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si
calificarea/aptitudinile profesionale.
(4) Atunci când nu exista un salariat comparabil in aceeași unitate, se
au in vedere dispozițiile din contractul colectiv de munca aplicabil. In
cazul in care nu exista un contract colectiv de munca aplicabil, se au
in vedere dispozițiile legislației in vigoare sau contractul colectiv de
munca la nivel național."
22. După alineatul (2) al articolului 104 se introduce un nou alineat,
alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) O copie a anunțului prevăzut la alin. (2) se transmite de indata
sindicatului sau reprezentanților salariaților."
23. Articolul 108 va avea următorul cuprins:
"Art. 108. - Timpul de munca reprezintă orice perioada in care
salariatul prestează munca, se afla la dispoziția angajatorului si
îndeplinește sarcinile si atribuțiile sale, conform prevederilor
contractului individual de munca, contractului colectiv de munca
aplicabil si/sau ale legislației in vigoare."
24. După alineatul (1) al articolului 122 se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11) Salariatul de noapte reprezintă, după caz:
a) salariatul care efectuează munca de noapte cel puțin 3 ore din
timpul sau zilnic de lucru;
b) salariatul care efectuează munca de noapte in proporție de cel
puțin
30% din timpul sau lunar de lucru."
25. Alineatul (2) al articolului 122 va avea următorul cuprins:
"(2) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte,
nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de
referința de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor
legale cu privire la repausul saptamanal."
26. După alineatul (2) al articolului 122 se introduce un nou alineat,
alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariații de noapte a
căror activitate se desfasoara in condiții speciale sau deosebite de
munca, stabilite potrivit dispozițiilor legale, nu va depăși 8 ore pe
parcursul oricărei perioade de 24 de ore, in care prestează munca de
noapte."
27. Articolul 123 va avea următorul cuprins:
"Art. 123. - Salariații de noapte beneficiază:
a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a
zilei de munca, pentru zilele in care efectuează cel puțin 3 ore de
munca de noapte, fără ca aceasta sa duca la scăderea salariului de baza;
b) fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru
fiecare ora de munca de noapte prestata."
28. Alineatul (1) al articolului 124 va avea următorul cuprins:
"Art. 124. - (1) Salariații care urmează sa desfășoare munca de noapte
in condițiile art. 122 alin. (11) sunt supuși unui examen medical
gratuit înainte de începerea activitatii si după aceea, periodic."
29. După titlul capitolului II "Repausuri periodice" al titlului III
"Timpul de munca si timpul de odihna" se introduce un nou articol,
articolul 1291, cu următorul cuprins:
"Art. 1291. - Perioada de repaus reprezintă orice perioada care nu este
timp de munca."
30. După articolul 131 se introduce un nou articol, articolul 1311, cu
următorul cuprins:
"Art. 1311. - (1) Munca in schimburi reprezintă orice mod de
organizare a programului de lucru, potrivit căruia salariații se succed
unul pe altul la același post de munca, potrivit unui anumit program,
inclusiv program rotativ, si care poate fi de tip continuu sau
discontinuu, implicând pentru salariat necesitatea realizării unei
activitati in intervale orare diferite in raport cu o perioada zilnica
sau saptamanala, stabilita prin contractul individual de munca.
(2) Salariat in schimburi reprezintă orice salariat al cărui program de
lucru se înscrie in cadrul programului de munca in schimburi."
31. Alineatul (4) al articolului 132 va avea următorul cuprins:
"(4) In situații de excepție zilele de repaus saptamanal sunt acordate
cumulat, după o perioada de activitate continua ce nu poate depăși 14
zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca
si cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanților
salariaților."
32. Articolul 296 va avea următorul cuprins:
"Art. 296. - (1) Vechimea in munca stabilita pana la data de 31
decembrie 2008 se probează cu carnetul de munca.
(2) După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de
munca, cu modificările ulterioare, vechimea in munca stabilita pana la
data de 31 decembrie 2008 se reconstituie, la cererea persoanei care nu
poseda carnet de munca, de către instanța judecătoreasca competenta sa
soluționeze conflictele de munca, pe baza înscrisurilor sau a altor
probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Cererile de
reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976,
cu modificările ulterioare, se vor soluționa potrivit dispozițiilor
acestui act normativ.
(3) Angajatorii care păstrează si completează carnetele de munca le vor
elibera titularilor in mod eșalonat, pana la data de 30 iunie 2009, pe
baza de proces-verbal individual de predare-primire.
(4) Inspectoratele teritoriale de munca ce dețin carnetele de munca ale
salariaților le vor elibera pana la data prevăzuta la alin. (3), in
condițiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, solidarității
sociale si familiei."
33. Alineatul (3) al articolului 298 va avea următorul cuprins:
"(3) Pe data de 1 ianuarie 2009 se abroga dispozițiile Decretului nr.
92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea
I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificările ulterioare."
Art. II. - Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu
modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin
prezenta ordonanța de urgenta, se va republica in Monitorul Oficial al
României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor
o noua numerotare.
Publicat:
septembrie 23, 2006.
 |
Noi reguli pentru concediul medical |
 |
Certificatul de concediu medical poate fi
acordat de orice medic cu autorizație de liberă practică
valabilă, care a încheiat o convenție în acest sens cu casa
de asigurări de sănătate. Diagnosticul stabilit de medic
trebuie înscris pe certificat sub forma unui cod, aceasta
informație fiind confidențială.
La începutul acestui an, Ministerul Sănătății a aprobat un
nou model unic al certificatului de concediu medical, în
baza căruia se acordă indemnizații asiguraților din sistemul
asigurărilor sociale de stat. Așadar, potrivit noii
legislații, certificatele de concediu medical se completează
în trei exemplare (alb, roz și verde). Cel verde rămâne în
arhiva medicului care îl eliberează. Exemplarul roz va fi
depus de către angajator la casa de asigurări de sănătate în
a cărei raza administrativ-teritorială își are sediul sau
domiciliul, iar exemplarul alb rămâne la angajator, atașat
la fișa angajatului. Acesta va fi vizat de medicul
întreprinderii, în cazul angajaților asigurați.
La fel ca și medicul, plătitorul (angajatorul) se obligă să
respecte confidențialitatea diagnosticului. Pe de altă
parte, persoana asigurată are obligația să anunțe plătitorul
despre acordarea concediului medical și să depună
certificatul de concediu medical până cel mai târziu la data
de 5 ale lunii următoare celei pentru care a fost acordat
concediul medical.
Eliberarea certificatului de concediu medical se face numai
pe baza adeverinței de la plătitor, cu excepția urgentelor
medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din
grupa A. În cazul în care certificatul este pierdut, medicii
pot elibera un duplicat la cererea plătitorului sau a
asiguratului, menționându-se distinct "DUPLICAT".
Exista și cazuri în care angajatorul respinge la plată un
certificat de concediu medical din cauză că a fost completat
greșit. În aceste situații, medicul care a eliberat
certificatul trebuie să modifice datele eronate, sub
semnătura și parafă sau să emită un duplicat.
Cum se plătește concediul "de boală"
- Boala obișnuita - 75% din salariul de pe cartea de muncă
- Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă -
100% / 80%
- Accident de muncă - 100% / 80%
- Boală profesională - 100% / 80%
- Boala infectocontagioasă din grupa A - 100%
- Urgență medico-chirurgicală - 100%
- Carantină - 75%
- Sarcină - 85%
- Îngrijire copil bolnav în vârstă de până la 7 ani sau
copil cu handicap pentru afecțiuni intercurente, până la
împlinirea vârstei de 18 ani - 85%
- Reducere cu 1/4 a duratei normale de lucru - fără a depăși
25% din baza de calcul
- Tuberculoza - 100%
- Boala cardiovasculară - 75%
- SIDA - 100%
- Risc maternal - 75%
Publicat:
mai 01, 2006.
 |
Activități sportive - Tenis de Masă |
 |
|

Publicat:
Noiembrie 09, 2005 |
Joi, 03 noiembrie 2005, s-a
organizat "CUPA STEROM" - Ediția a II-a
- la Tenis De
Masă.
Gazda concursului a fost Casa Tineretului din Municipiul
Câmpina. |
|

Participanții |

Cei mai buni! |

Cei mai buni dintre
cei buni!!! |
Sus
|
|
 |
RSS Feeds |
|
|
|
Rata
inflației
|
|
Luna |
2007 |
2008 |
|
Ian |
0,2% |
0,86% |
|
Feb |
0,04% |
0,7% |
|
Mar |
0,07% |
|
|
Apr |
0,52% |
|
|
Mai |
0,64% |
|
|
Iun |
0,14% |
|
|
Iul |
0,29% |
|
|
Aug |
0,86% |
|
|
Sept |
1,08% |
|
|
Oct |
0,97% |
|
|
Noi |
0,93% |
|
|
Dec |
0,64% |
|
|
Inflație 2000: 40,70%
Inflație 2001: 30,30%
Inflație 2002: 17,80%
Inflație 2003: 14,10%
Inflație 2004:
09,30%
Inflație
2005:
08,50%
Inflație 2006:
04,87%
Inflație 2007: 06,57% |
|